Tulburarea de stres posttraumatic

Evenimentul traumatic presupune expunerea la o situatie concreta sau la amenintarea cu moartea, vatamarea severa sau violenta sexuala, intr-unul sau mai multe din urmatoarele moduri:

Individul traieste direct evenimentul sau evenimentele traumatice,
Individul asista, ca martor, la eveniment(e) prin care trec alte persoane;
Individul afla ca evenimentul(ele) a(u) afectat un prieten apropiat sau un membru apropiat al familiei;
Individul este expus in mod repetat sau la o intensitate extrema la detalii respingatoare care tin de evenimentul(ele) traumatic(e).


In urma evenimentului traumatic individul poate dezvolta simptome ale tulburarii de stres posttraumatic.

Acestea sunt:

Amintiri neplacute recurente, involuntare si intruzive ale evenimentului traumatic;
Visuri neplacute recurente in care continutul si/sau afectul visului au legatura cu evenimentul(ele) traumatic(e);
Reactii disociative ( retrairi, flashback) in care individul simte sau actioneaza ca si cum evenimentul traumatic s-ar repeta;
Disconfort psihic intens sau prelungit ca raspuns la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect din evenimentul traumatic;
Reactii fiziologice semnificative la stimuli interni sau externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect din evenimentul traumatic;
Evitarea sau eforturile de a evita amintirile, gandurile sau sentimentele neplacute care au legatura cu evenimentul traumatic sau sunt strans legate de acesta;
Evitarea sau eforturile de a evita oameni, locuri, conversatii, activitati , obiecte, situatii care ar putea declansa amintiri, ganduri sau sentimente dureroase in legatura cu evenimentul traumatic;
Incapacitatea de a-si aminti un aspect important al evenimentului traumatic ( amnezia disociativa);
Convingeri si asteptari negative despre sine, despre altii si despre lume -"Lumea este in totalitate periculoasa";
Interpretari persistente distorsionate despre cauza sau consecintele evenimentului traumatic, distorsionari care-l fac sa se invinovateasca pe sine;
Stare emotionala negativa persistenta - frica, groaza,furie, rusine, vinovatie ( din experienta mea de lucru rusinea este cea mai mare si mai grea povara);
Scaderea interesului pentru activitati importante;
Sentimente de detasare sau instrainare de altii;
Incapacitate de a resimti emotii pozitive ( bucurie, satisfactie, iubire);
Comportament iritabil si rabufniri de manie ( in urma provocarii minime sau fara provocare);
Comportament autodistructiv;
Hipervigilenta;
Raspuns exagerat la tresarire;
Probleme de concentrare;
Tulburari ale somnului.


Criteriile de mai sus se aplica adultilor, adolescentilor si copiilor mai mari de 6 ani, putem vorbi despre tulburare de stres posttraumatic daca durata perturbarii este mai mare de o luna, perturbarea cauzeaza disconfort sau deficit semnificativ in sfera sociala, profesionala sau in alte domenii importante de functionare, perturbarea nu poate fi atribuita abuzului de substante sau alte afectiuni medicale.